Microbiomul și axa intestin–creier – au bacteriile simțul umorului?

Cum funcționează axa intestin–creier?

Tot mai multe cercetări arată că sănătatea intestinelor este esențială pentru sănătatea mintală. Tulburările microbiotei intestinale sunt asociate cu diverse afecțiuni psihice, inclusiv depresie, anxietate, autism și schizofrenie. Probioticele și prebioticele, care susțin o microbiotă intestinală sănătoasă, pot avea aplicații terapeutice potențiale în tratarea acestor tulburări.

Care este legătura dintre sistemul digestiv și creier?

Creierul și intestinul sunt strâns legate prin așa-numita axă intestin–creier, care include căi de comunicare directe și indirecte între sistemul nervos central (SNC) și sistemul digestiv. Această axă cuprinde semnale neuronale, hormonale și imune, permițând o comunicare bidirecțională între creier și intestin.

Axa intestin–creier este un aspect complex, dar esențial al sănătății, iar înțelegerea și menținerea acestei comunicări pot aduce multe beneficii atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru cea fizică. Microflora normală este responsabilă pentru producerea multor neurotransmițători, de aceea menținerea unei compoziții corecte a microbiomului este importantă pentru funcționarea axei intestin–creier.

Pe lângă probiotice și fibre, microbiota intestinală corectă este susținută și de butiratul de sodiu, prezent în suplimentul alimentar pentru scopuri medicale speciale Intesta®.

Axa intestin–creier – cum influențează sănătatea?

Nervul vag:
Este principala cale de comunicare dintre creier și intestin. Trimite semnale în ambele direcții, influențând funcționarea intestinelor și modul în care creierul primește și procesează informații din tractul digestiv.

Microbiota intestinală:
Ansamblul de microorganisme care trăiesc în intestin joacă un rol cheie în axa intestin–creier. Produsele metabolice ale bacteriilor intestinale, precum acizii grași cu lanț scurt (SCFA), neurotransmițători (ex. serotonina) și alți metaboliți, pot influența funcția cerebrală și comportamentul.

Sistemul imunitar:
Sistemul imunitar intestinal participă, de asemenea, la comunicarea cu creierul. Citokinele și alți mediatori inflamatori pot influența inflamația cerebrală, aspect important în contextul bolilor neurologice și al tulburărilor psihice.

Sistemul endocrin:
Hormonii precum cortizolul, produs ca răspuns la stres, pot afecta funcția intestinală, iar la rândul lor, hormonii produși în intestin – precum grelina și leptina – influențează reglarea apetitului.

Cum influențează creierul intestinul?

• Stresul și funcția intestinală – stresul psihic poate afecta motilitatea intestinală, provocând diaree, constipație, balonare sau dureri abdominale. Stresul cronic poate duce și la creșterea permeabilității intestinale, favorizând inflamația.
• Reglarea motilității – creierul reglează motilitatea intestinală prin sistemul nervos vegetativ (simpatic și parasimpatic). Nervul vag are un rol cheie în stimularea peristaltismului și în reglarea secreției de sucuri digestive.
• Percepția durerii – creierul procesează semnalele de durere provenite din intestin, influențând percepția disconfortului. Dereglările axei intestin–creier pot cauza hipersensibilitate intestinală, des întâlnită la persoanele cu sindrom de intestin iritabil (SII).
• Starea de spirit și funcția intestinală – neurotransmițători precum serotonina joacă un rol esențial atât în reglarea dispoziției, cât și a funcției intestinale. Serotonina este principalul neurotransmițător al intestinului și influențează motilitatea și sensibilitatea la durere.

Cum influențează intestinul creierul?

• Producerea de neurotransmițători – microbiota intestinală poate influența sinteza unor neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA, esențiali pentru funcția cerebrală și reglarea dispoziției.
• Impact asupra inflamației cerebrale – inflamația cronică la nivel intestinal poate provoca o inflamație sistemică de grad scăzut, care la rândul său poate afecta funcționarea creierului și poate fi asociată cu tulburări neurologice precum depresia și anxietatea.

Concluzie

Axa intestin–creier este un sistem de comunicare bidirecțional între intestin și creier, esențial pentru menținerea sănătății fizice și psihice. Îngrijirea acestei axe este esențială pentru starea generală de bine.

Acest lucru se poate realiza prin:

• o dietă sănătoasă, bogată în fibre (fructe, legume, cereale integrale) și acizi grași omega-3 (pește gras – somon, macrou, sardine –, semințe de in, chia, nuci);
• exerciții fizice, care îmbunătățesc circulația sângelui către creier și intestin;
• somn de calitate, esențial pentru regenerarea organismului, inclusiv a creierului și intestinelor.