Probiotic, postbiotic și prebiotic – asemănări și diferențe

Ceea ce au în comun probioticele, postbioticele și prebioticele este faptul că toate sunt substanțe care influențează în mod semnificativ buna funcționare a intestinelor. În ciuda unei denumiri asemănătoare, ele diferă prin modul în care acționează asupra microbiotei intestinale.

Merită să ne amintim ce este microbiota intestinală (numită și floră intestinală) – pe scurt, este o comunitate complexă de microorganisme care locuiesc în sistemul digestiv, în special în intestine. Aceasta include, printre altele: bacterii, virusuri și ciuperci, care împreună creează un ecosistem ce joacă un rol-cheie în sănătatea umană.

Probiotice, postbiotice și prebiotice – definiții

Deși toate sunt destinate să sprijine buna funcționare a sistemului digestiv, probioticele, prebioticele și postbioticele se deosebesc semnificativ unele de altele.

• Probioticele – reprezintă microorganisme vii, care, administrate în cantități adecvate, au un efect benefic asupra sănătății gazdei.
  Sursele lor sunt, de obicei, bacteriile lactice precum Lactobacillus și Bifidobacterium, sau anumite drojdii, de exemplu Saccharomyces boulardii. Este important faptul că probioticele au efecte dovedite clinic și provin din tractul digestiv uman. Prin urmare, alimentele murate nu sunt probiotice, ci doar conțin tulpini cu efect probiotic.

Una dintre caracteristicile esențiale ale probioticelor este capacitatea lor de a coloniza intestinul, contribuind la menținerea echilibrului microbiologic al tractului digestiv, la îmbunătățirea digestiei și a producției de vitamine. Astfel, ele întăresc și bariera intestinală.

• Postbioticele – sunt strâns legate de acțiunea probioticelor, deoarece reprezintă produșii sau metaboliții formați ca urmare a activității microorganismelor care trăiesc în tractul digestiv. De exemplu, acești compuși se pot forma în timpul fermentației intestinale sub formă de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), cum ar fi acidul butiric sau acidul propionic.
  Sursa postbioticelor sunt substanțele produse în mod natural de microorganismele din tractul digestiv, dar ele pot fi și suplimentate.

Rolul lor este de a întări bariera intestinală, de a sprijini sistemul imunitar și de a modula comunicarea dintre microbiotă și organism. Ele influențează și funcționarea imunității, având, printre altele, efect antiinflamator. Utilizarea lor de către organism în procese fiziologice este încă obiect de cercetare.

• Prebioticele – sunt substanțe nutritive nedigerabile, care stimulează creșterea sau activitatea bacteriilor benefice din intestin (în special Bifidobacterium și bacterii lactice).
  Sursele de prebiotice includ diverse fracțiuni de fibre alimentare și oligozaharide, cum ar fi inulina, fructooligozaharidele (FOS), galactooligozaharidele (GOS), dar și beta-glucanul și alte tipuri de fibre solubile.

Prebioticele servesc drept hrană pentru probiotice, contribuind la menținerea echilibrului microbiologic intestinal prin stimularea dezvoltării microorganismelor benefice pentru sănătatea digestivă.

Roluri diferite, un sistem sinergic

Chiar dacă probioticele, postbioticele și prebioticele sunt diferite, în practică ele formează un sistem sinergic care ajută la menținerea unui sistem digestiv sănătos. Toate au drept scop sprijinirea funcționării intestinelor și, implicit, a sănătății generale.

Ele au o legătură inseparabilă cu microbiota intestinală – fiecare grup acționează asupra acesteia într-un mod ușor diferit:

• prebioticele stimulează creșterea microorganismelor benefice,
• probioticele aduc culturi vii de bacterii,
• postbioticele reprezintă produșii metabolici ai microorganismelor din intestin, care pot influența atât microbiota, cât și organismul uman.

Interesant este faptul că un postbiotic precum butiratul poate avea și funcții prebiotice, susținând dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase.

Probioticele, postbioticele și prebioticele joacă un rol esențial în modularea sistemului imunitar, sprijinindu-i funcționarea și reducând riscul bolilor și tulburărilor gastrointestinale asociate cu dezechilibrele florei intestinale.

Fiecare dintre aceste grupe are o funcție specifică în menținerea sănătății intestinale, dar acțiunea lor combinată susține echilibrul microbiologic al întregului sistem digestiv. Menținerea acestui echilibru depinde de o alimentație adecvată și de includerea în dietă a probioticelor și prebioticelor, iar atunci când acestea nu pot fi consumate – chiar și a metaboliților lor, precum acidul butiric (sub formă de butirat de sodiu).